VIDEO | Catedrala Mântuirii Neamului (DOCUMENTAR)

Catedrala Mântuirii Neamului este un simbol al poporului român din punct de vedere istoric și cultural, fiind reprezentativă și pentru Biserica Ortodoxă Română. Numele de Catedrala Mântuirii Neamului a fost sugerat după ce românii au trecut prin experiența Războiului pentru independență, în anul 1877, iar după experiența Primului război Mondial și după Unirea cea mare din 1918, numele a devenit simbolul recunoștinței aduse lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc de asuprire și înstrăinare.

Catedrala Mântuirii Neamului este cea mai mare biserică din România și una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din lume. Sfințirea bisericii a avut loc în anul 2018, iar slujba a fost oficiată de Patriarhul Daniel al României și de Patriarhul Bartolomeu.

Locul pe care deja s-a pus piatra de temelie este în spatele Palatului Parlamentului, pe dealul Arsenalului. Capacitatea este de 6.000 de persoane, dintre care 1.000 de scaune, spațiul pentru cor este dimensionat pentru 300 de persoane, parterul catedralei va avea o sală multifuncțională și spatii muzeale pentru 2.000 de persoane, cu grupuri sanitare și o garderobă. Înălțimea maximă este de 120 de metri în vârful crucii de pe cupola principală. Astfel, datorită înălțimii sale impunătoare, aceasta a devenit cea mai mare biserică din România.

Construirea Catedralei s-a făcut în baza legii, iar terenul a fost trecut din proprietatea statului în cea a Bisericii Ortodoxe Române. Însă acesta nu a fost terenul dorit inițial. Catedrala Mântuirii Neamului este o promisiune adusă românilor de către Biserica Ortodoxă și de Stat, de mai bine de 140 de ani, fiind un simbol al identității naționale.

În anul 2004, Guvernul Adrian Năstase a dat în folosință Bisericii Ortodoxe Române o suprafață de 5 hectare din Parcul Carol I, pe platoul central, acolo unde urma să se demoleze Mausoleul și să fie ridicată Catedrala Mântuirii Neamului Românesc. Asta după ce statul a mai oferit, în anul 1999 un spațiu în Piața Unirii pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, iar în anul 2001 în Piața Alba Iulia. Însă această decizie a stârnit numeroase controverse și proteste. Astfel că, Traian Băsescu, s-a opus, judecat și a câștigat procesele cu Primăria Sectorului 4 și Consiliul General, care ar fi emis autorizațiile pentru construirea Catedralei în parc. În acest mod, Mausoleul a fost salvat și a fost nevoie să se caute o altă locație pentru a construi Catedrala.

În 2005 însă, din lipsa unei alte alternative, Patriarhia Română a acceptat, totuşi locația din preajma Palatului Parlamentului, deși acest spațiu oferă Catedralei o vizibilitate redusă.

Patru ani mai târziu, în anul 2009, Biserica Ortodoxă Română a declarat că ansamblul Catedralei se va întinde pe 11 hectare de teren lângă Palatul Parlamentului. Tot atunci s-a anunțat că această Catedrală va avea o înălțime de 120 de metri, va fi asigurată împotriva cutremurelor cu magnitudine peste 8 pe Richter și va avea o suprafață de 38.000 de metri pătrați. Catedrala urma să fie construită pe verticală, cu proporții diferite, cu o bază mică și o înălțime de 120 de metri. Catedrala urma să aibă o structură de beton armat cu ziduri de cărămidă, în interiorul căreia vor putea intra aproape 6.000 de pelerini. Totodată, autoritățile anunțau că slujba avea să fie urmărită de la fața locului chiar de 125.000 de credincioși, pe ecrane montate pe holuri și în exteriorul Catedralei. Costul total al lucrării era estimat la 400 de milioane de euro, bani în care sunt incluse finisajele, sculptura și pictura.

După ce locația lăcașului de cult a fost stabilită, Biserica Ortodoxă Română a organizat un concurs pentru alegerea proiectantului general al catedralei. În luna iulie a anului 2010, BOR a anunțat că firma Vanel Exim din Bacău a fost desemnată câștigătoare a concursului de proiectare pentru ridicarea lăcașului de cult. Valoarea totală a execuției catedralei se ridica în jurul a 100 de milioane de euro, un preț mai mic decât cel inițial al lucrării la roșu, care fusese estimat la 180-200 de milioane de euro. Tot atunci, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei române a anunțat că banii pentru proiect vin exclusiv de la Biserică, fără să fie nevoie de investiții de la statul român. Banii împrumutați urmând să fie restituiți într-un termen de 15-20 de ani, plus o perioadă de grație, de la ridicarea construcției la roșu. La prețul ridicării la roșu se vor adăuga încă circa 200 de milioane de euro pentru picturile din Catedrală.

Piatra de temelie a lăcașului de cult a fost pusă în februarie 2011 și data finalizării sale era preconizată a fi la sfârșitul anului 2018. Fiind o construcție destul de complexă, perioada de realizare este destul de îndelungată, față de cea preconizată anterior. În noiembrie 2016 a fost turnat la Innsbruck primul clopot al Catedralei Mântuirii Neamului. Acesta are peste 25 de tone și un diametru de 3,35 metri. Astfel, a devenit cel mai mare clopot în mișcare din lume situat într-un edificiu de biserică. Pentru bronzul destinat turnării clopotului s-a folosit 78% cupru electrolitic și 22% staniu electrolitic. Pe clopotul mare se regăsește basorelieful Patriarhului Daniel, cu scopul de a evidenția binecuvântarea acestuia pentru realizarea lor.

În anul 2017 au fost finalizate lucrările de zidire la nava principală și la balcoanele interioare până la o cotă de 45 de metri, în anul 2018 au fost finalizate lucrările de zidire la turlele secundare, lucrările de zidire la turla clopotniță, dar și lucrările de zidire la turla principală. Tot în același an, în luna septembrie s-a realizat structura metalică a acoperișului, iar în luna noiembrie s-a finalizat catapeteasma și s-a sfințit altarul noii Catedrale Naționale. În perioada 2019 – 2024 urmează să se realizeze finalizarea învelitorilor turlelor dar și pictarea integrală a catedralei.

Dacă vorbim despre arhitectura clădirii, aceasta realizează o sinteză între tradițional și contemporan. Elementele arhitecturale din diferitele zone ale țării sunt armonizate cu tradițiile bizantine și cu elementele de monumentalitate ale unor catedrale occidentale.

Principalele spații liturgice sunt dispuse succesiv, în conformitate cu cerințele liturgice ortodoxe: accesul principal pe latura de apus prin intermediul unui pridvor cu arcade, apoi exonartexul, pronaosul, naosul și altarul situat în partea de răsărit. Pe laturile de nord și de sud ale naosului sunt amplasate două abside laterale, iar deasupra naosului se înalță turla principală a bisericii. Pe latura vestică, deasupra exonartexului se află spațiul rezervat corului, iar deasupra acestui spațiu se înalță turla clopotniță. La nivelele superioare ale pronaosului și naosului sunt amplasate balcoane laterale interioare. Clădirea va fi dotată cu 8 lifturi, iar ușile de bronz cu reprezentările iconografice vor fi coordonate de un sistem computerizat care va comanda deschiderea automată a ușilor în caz de alarmă.

La nivelele inferioare ale Catedralei sunt amenajate un paraclis pentru program liturgic de mănăstire, Muzeul Creștinismului românesc, spații pentru consiliere pastorală a pelerinilor, dar și un magazin cu cărți și obiecte bisericești.

Totodată, Catedrala deține cel mai mare iconostas din lume, cu o lungime de 23,8 metri și o înălțime de 17,1 metri. Catapeteasma Catedralei Naționale a fost realizată sub conducerea pictorului Daniel Codrescu în decursul anului 2018, iar icoanele sunt realizate în stil bizantin și sunt așezate pe 4 registre.

Sfințirea altarului Catedralei Mântuirii Neamului a avut loc la 25 noiembrie 2018, iar slujba a fost oficiată de Patriarhul Daniel al României și de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu împreună cu un numeros sobor de episcopi și preoți. Lăcașul de cult are hramurile  Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, dar și Înălțarea Domnului. La eveniment au participat peste 45.000 de persoane venite din București și din țară. Astfel, în perioada 25 noiembrie – 2 decembrie 2018, peste 150.000 de enoriași din toată țara au venit să se închine în altarul nou sfințit al Catedralei Mântuirii Neamului.